Timisoara Express

Noua iobagie de tip pesedist

Noua iobagie de tip pesedist

Pandemia a generat adevarate „revelatii” printre multi lideri de opinie, care au constatat subit ca Romania a devenit tara exportatoare de forta de munca necalificata in agricultura. In circumstantele in care are un potentialului urias, continua sa fie dependenta de importul produselor agricole. Desi avem peste 14,6 milioane ha de teren agricol, pe locul 3 intre tarile europene, dupa Franta si Polonia, desi terenurile agricole pe care le avem au proprietati pedologice comparabile doar cu ale Frantei, Romania exporta produse agricole mai putin de jumatate decat o face Ungaria. Majoritatea produselor agricole gasite pe rafturile marilor retaileri sunt de import, iar producatorii nostri mici si mijloci abia supravietuiesc, nu de putine ori cu marfurile putrezindu-le pe camp sau in depozite.

Ca si cand n-ar fi fost suficient, de curand, latifundiarul pesedist, Alexandru Stanescu a impus o noua lege in Parlament care v-a da o noua lovitura agriculturii romanesti. Un nou tip de iobagie. O limitare stricta a accesului la folosinta terenurilor agricole, chiar de romani.

Ce nu functioneaza in aceasta paradigma ? Cine sunt vinovatii ? Care ar fi iesirea din labirint? De ce ne trimitem muncitorii agricoli in Germania sau Italia ? De ce nu avem produse obtinute in Romania pe rafturile marilor retaileri ? Cum putem ajunge la un potential optim ?

Acestea sunt intrebari la care voi incerca sa raspund, concluzii la care am ajuns in urma a mai bine de 15 ani de experienta in relatia cu fermierii. Am lucrat de-a lungul timpului cu fermieri romani si straini, mari sau mici, cu un puternic know-how sau cu cei care abia pornisera in aceasta meserie.

Cred ca primul lucru pe care trebuie sa incercam a-l face e sa ne obisnuim a nu ne mai minti pe noi insine. Sa refuzam a mai ideologiza un domeniu economic in care piata e cea care randuieste trendurile, mai ales intr-u spatiu economic deschis, global, de multe ori bulversat de interventiile unor politici publice comunitare contradictorii.

Si voi incepe cu unele mituri la care trebuie sa renuntam.

Rolul taranilor si nevoia de a-i proteja ! In Romania nu mai exista tarani ! Exista doar o fantasma care persista in capetele incompetente ale unor politicieni ce au ramas cu amintirea lecturilor din Ion sau Rascoala. Odata cu generatia bunicilor mei, taranii au disparut, sub asaltul comunistilor, datorita colectivizarii fortate sau a industrializarii agriculturii. Comunistii i-au exterminat ! Locuitorii actuali ai satelor sunt fie lucratori agricoli pensionati de pe exploatarile fermelor comuniste, fie pensionari ai industriilor comuniste, fie mai tineri concetateni neinzestrati cu acel spirit al pamantului, lipsiti de o minima cunoastere a tehnologiilor agricole, ramasi in sate in regim de supravietuire. Majoritatea locuitorilor cu aptitudini antreprenoriale din sate sunt plecati, zonele rurale fiind puternic afectate de fenomenul migratiei.

Conform APIA in Romania exista aproape 742 mii asa zisi fermieri care au exploatari agricole de sub 20 ha. Majoritatea acestora detin terenuri arabile si pasuni, care nu pot fi exploatate eficient. Fermele sub 100 de ha (mai putin cele legumicole, viticole sau pomicole) nu pot sa subziste pe o piata libera datorita costurilor fixe si a concurentei acerbe. Acesti fermieri, de fapt, nu exploateaza terenul decat pentru a incasa subventia, aceasta nefiind altceva decat o forma de asistenta sociala. Cu alte cuvinte mai bine de 700 de mii de oameni sunt asistati social cu fonduri, altfel, destinate agriculturii. Deci, mai bine de 2,7 mil. ha nu sunt exploatate optim, subventionarea lor fiind tolerata de stat, pentru a acoperi o nevoie care nu are legatura cu agricultura. Binenteles ca UE stie aceste lucruri insa, tarile membre importante folosesc aceasta vulnerabilitate in negocierile reciproce pentru a obtine avantaje in raport cu Romania. E un caz tipic de furt a propriei caciuli !

Nu ne vindem pamantul strainilor ! O alta imbecilitate, in contextul in care doar 2/3 din potentialul terenurilor agricole este exploatat. Conform APIA in 2019 au fost solicitate pentru finantare subventii pentru 9,65 mil. ha, adica mai putin cu 4,98 mil. ha decat suprafata agricola totala. Cu alte cuvinte, in Romania, nu se exploateaza aproape 5 mil. de ha, cat intreaga suprafata agricola a Ungariei. Terenuri cu intinderi uriase stau parloaga asteptand de mai bine de 30 de ani pe cineva care sa le lucreze. Pe de alta parte companiile cu actionariat strain care au cumparat terenuri, sunt inregistrate in Romania, se supun legilor romanesti si actioneaza intr-o piata comuna liberalizata. Natura actionariatului nu aduce niciun risc. In 2014, acompaniata de o propaganda nerusinata, a fost data legea 17, care a reusit sa ingroape dezvoltarile generate de marile investitii care s-au facut in perioada 2006 – 2012. Ce a determinat aceasta lege ? In ciuda retoricii – nu ne vindem terenurile la straini, legea, pentru prima data in istoria recenta, permitea persoanelor fizice straine sa cumpere teren agricol. O prevedere inutila si care n-a facut altceva decat sa inversuneze si mai tare nationalismele de budoar. Pe de alta parte a birocratizat in asa masura procesul de vanzare-cumparare incat a inhibat piata intr-o masura foarte mare. A facut ca tranzactiile cu terenuri agricole sa fie prohibitive pentru mostenitorii taranilor, iar procesul in sine sa coste nejustificat de mult.

Suntem o tara de proprietari ! In sens strict afirmatia e aproape falsa. Conform legilor romanesti in vigoare, garantia proprietatii unui teren agricol iti este confirmat de existenta inregistrarii in Cadastru si prin obtinerea unui extras de carte funciara, asa zisul CF. In Romania exista mai bine de 20 de milioane de parcele, din care abia 20 % sunt intabulate. Pe restul exista diverse documente care atesta doar niste drepturi de creanta, precum: adeverintele de proprietate, CF-urile vechi, adeverintele de punere in posesie sau titlurile de proprietate. Programul mult trambitat de cadastru general, prin care statul intabulaeaza pe cheltuiala lui terenurile agricole din anumite UAT-uri e o gluma proasta. La mai bine de 13 de la intrarea in UE si dupa 30 de ani de asa zis capitalism majoritatea detinatorilor de imobile agricole din Romania nu beneficiaza de garantiile legale de proprietate. Proprietatea agricola e asemenea unui puzzle gigantic, majoritatea exploatatilor agricole nefiind comasate. Asta datorita legilor iliesciene din anii 90, care au pulverizat proprietatea agricola privata, facand-o ineficient de exploatat. Abia legea 245 din 2005 a mult hulitei Monica Macovei, ce instituia prioncipiul restitutium integrum, avea sa amelioreze situatia si sa dea posibilitatea derularii marilor investitii facute de companiile straine in anii din inaintea crizei. Economia romanesca a crescut dupa criza, datorita consumului si agriculturii, pana la aparitia unei noi legi pesediste, care a reluat gandirea medieval-etatista.

Prin urmare, situatia in care suntem e urmatoarea:

  1. Din cele 14,6 mil. ha terenuri agricole detinute de Romania doar doar 9,65 milioane ha sunt exploatate.
  2. Din cele 9,65 mil. ha exploatate, doar vreo 5,5 mil. ha sunt lucrate eficient, restul fiind in asa numita agricultura de subzistenta. Concluzionand, Romania functioneaza doar la 37 % din potentialul sau agricol.
  3. Motivele acestei situatii au fost determinate strict de deciziile politicienilor romani din ultimii 30 de ani, fiind o adevarata automutilare cu mana calificata.
  4. Motivele generatoare sunt in continuare determinate de: maruntirea pana la absurd a parcelelor agricole, necomasarea proprietatilor agricole, fraudele in tranzactiile cu teren agricol ce au marit costurile cu achizitiile, coruptia generalizata din APIA, birocratia ce afecteaza piata tranzactiilor terenurilor agricole si folosirea fondurilor comunitare in scopuri asistentialiste.

Care ar putea fi solutiile care sa relanseze agricultura romaneasca si exporturile de produse agricole:

  1. Liberalizarea tranzactiilor cu terenuri agricole pentru toti cetatenii romani sau companiile inregistrate in Romania.
  2. Incurajarea comasarii terenurilor prin oferirea unor facilitati fiscale.
  3. Oferirea de subventii (cultura mare) doar pentru proprietarii care au peste 20 ha.
  4. Oferirea de compensatii micilor proprietari de terenuri de peste 60 de ani, care isi vand terenurile (rente viagere).
  5. Supraimpozitarea terenurilor agricole nelucrate.
  6. Regandirea lucrarilor de cadastrului general gratuit si reluarea licitatiilor pe fiecare UAT in parte.
  7. Oferirea de subventii pe unitatea de produs, din bugetul de stat, pentru produsele agricole de baza (lapte, paine, carne de porc, vita si oaie, pasare, miere de albine etc.) pentru a putea face fata concurentei produselor similare subventionate, din tarile comunitare.
  8. Pentru romanii pana in 40 de ani ce doresc sa cumpere terenuri agricole, statul ar trebui sa suporte o parte din dobanda, in cazul imprumuturilor bancare, la cumpararea de terenuri agricole si preluarea riscului asigurarii tranzactiilor, chiar daca aceste terenuri nu sunt intabulate.
  9. Finantarea din bani publici a unor depozite regionale de frig si atmosfera controlata pentru fructe si legume, necesare micilor producatori, veriga lipsa in circuitul produselor romanesti de la producator la marele retailer.
  10. Transparentizarea modului cum sunt administrate terenurile agricole ale statului de catre ADS.

Mai nou, marii latifundiari pesedisti, reprezentati de familia de „neo-mosieri” Stanescu, au impus in Parlament o lege care va interzice tinerilor romani sa detina terenuri agricole. Cei care nu au vechime de cel putin 5 ani in agricultura si nu au adresa din buleletin in comunele unde sunt arondate terenurile agricole, nu pot cumpara aceste imobile. De asemenea, terenurile agricole care se vand mai repede de 5 ani din momentul cumpararii, se impoziteaza cu 80%.

Legea are rolul de a proteja marii detinatori de terenuri, romani sau straini, de-a inhiba preturile la arenda si de-a bloca orice concurenta pe piata imobilelor agricole. In fapt se instituie serbia asupra micilor detinatori de terenuri agricole, pensionari sau persoane dependente de terenurile lor agricole, care vor fi in imposibilitatea de-a vinde altora decat celor care sunt deja in piata. In felul acesta se mentin marile monopoluri si se restrange posibilitatea unei piete concurentionale. Terenurile maruntite vor continua sa zaca nelucrate multi ani de acum incolo, fara valoare de piata.

Legea a trecut prin Parlament, precum si de politizata Curte Constitutionala, fiind la libera vointa a presedintelui.

Din pacate politica agricola romaneasca continua sa fie in zodia intereselor obscure, la mana unor grupuri care s-au infruptat din averea publica.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *