Cercetări derulate de Facultatea de Psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara sunt menționate într-un raport ce a ajuns la Pentagon.
Comandat de Pentagon
Documentul întocmit de RAND Corporation – unul dintre cele mai reputate think tank-uri globale americane – nominalizează instituția de învățământ superior timișorean cu referire la trei studii inovative despre tratarea depresiei și tulburărilor anxioase prin programe de intervenție psihoterapeutică online și utilizarea aplicațiilor smartphone. O asemenea recunoaștere și vizibilizare este cu atât mai onorantă cu cât figurează alături de cercetări derulate de universități prestigioase precum Yale, Stanford, Oxford, Freie Universitat Berlin.
Comandat de Biroul Secretarului Apărării SUA și elaborat de Institutul de Cercetare pentru Apărare (National Defense Research Institute-NDRI) din cadrul RAND, raportul „The Use of Technology to Augment Clinical Care in Depression and Anxiety Disorders” discută posibilitatea exploatării rezultatelor cercetării în beneficiul sistemului medical militar american pentru tratarea militarilor activi din teatrele de operatii, respectiv a veteranilor. Acestea, în condițiile în care mare parte din personalul dizlocat (peste 2,7 milioane militari), după 2001, în Irak și Afganistan, a manifestat probleme de sănătate mintală precum depresia, tulburarea de stres post-traumatic sau adicția de substanțe.
Știința în slujba securității
Institutul de Cercetare pentru Apărare (National Defense Research Institute- NDRI) din cadrul Diviziei de Cercetare pentru Securitatea Națională (National Security Research Division-NSRD) a RAND este un centru federal cofinanțat de Departamentul Apărării și Comunitatea de intelligence americane cu misiunea de a dezvolta recomandări de politici ori analize cu relevanță strategică atât pentru forțele armate și decidenții politici americani, cât și pentru aliații ori partenerii SUA. Astfel, portofoliul NDRI include cercetări și analize în domenii precum: politici economice și de securitate internațională, procese decizionale strategice, surse și metode de intelligence, sisteme de procesare a informației, știință și tehnologie aplicată sectorului militar, suport operaţional şi tehnic al forţelor militare, sisteme de recrutare-selecție-formare a personalului militar, analize de amenințări și risc.
Destabilizarea Rusiei: planul SUA pentru România
Cu excepția referințelor la UVT, interesul Statelor Unite pentru țara noastră se mai relevă în contextul a două alte studii poziționate în topul clasamentului cercetării RAND pe anul 2019, ambele comandate de Departamentul american al Apărării și întocmite de RAND Army research Division–Centrul Arroyo–Programul „Strategii, Doctrine, Resurse”.
Astfel, raportul „Russia’s Hostile Measures in Europe.Understanding the Threat” atenționează asupra influenței ruse în mediul universitar românesc (cel clujean, în speță) în sensul cadrelor didactice cu orientare ideologică stângistă care ar inocula studenților sentimente antiamericane ori pro-ruse. De asemenea, potrivit analiștilor RAND, măsurile ostile ale Rusiei în țara noastră s-ar concretiza și în susținerea minorității maghiare de a demara desprinderea ținutului secuiesc de România, precum și exploatarea influenței Bisericii Ortodoxe – prin grupurile conservatoare și ultrareligioase – pentru a câștiga suport în rândul societății românești.
În fine, studiul „Extending Russia.Competing from Advantageous Ground” discută forțarea includerii Republicii Moldova în NATO, reunificarea Republicii Moldova cu Romania, revenirea de facto a Transnistriei în componența Republicii Moldova, respectiv dispunerea de Rachete de Croazieră Anti-Navă (ASCM) pe coasta românească a Mării Negre și consolidarea capabilităților antiacces de tip A2/AD ale NATO în zona Mării Negre, toate aceste măsuri ca parte a unui plan amplu menit să submineze – economic, politic, militar – Federația Rusă.
„Uzina de idei” a Dosarelor Pentagonului
RAND Corporation (ResearchANdDevelopment) este o organizație tip think tank din Santa Monica (California), fondată în 1948 cu scopul inițial de a efectua cercetare și analiză către forțele armate ale Statelor Unite, și care actualmente numără 1950 de angajați.
Una dintre primele mențiuni internaționale despre RAND se regăsește în celebra carte Amintiri despre viitor (1968) a lui Erich von Daniken. În capitolul intitulat „Uzine menite să gândească asigură viitorul”, scriitorul elvețian vorbea despre RAND ca fiind cea mai renumită dintre uzinele de idei „care gândesc pentru ziua de mâine” și unde ”se nasc proiectele pe care se vor întemeia cele mai fantastice aventuri ale omenirii”. Experții RAND au calculat încă din 1946 utilitatea militară a unei astronave; programul lansării de sateliți, dezvoltat de RAND încă din 1951, a fost considerat o utopie; „lumea datorează acestei organizații rapoarte amănunțite privitoare la fenomene necercetate anterior, iar oamenii de știință din cadrul RAND au publicat studii ce reprezintă un progres de neînchipuit pentru cultură și civilizație”, scria von Daniken.
Printre altele, corporația RAND este creditată pentru una dintre primele analize asupra „noului terorism”, în studiul colectiv „Countering the New Terrorism” (1999) precizându-se că interpretările anterioare asupra terorismului au devenit inutile pe fondul modificării substanțiale a trăsăturilor acestui fenomen. În același studiu se dezvoltă și conceptele de „terorism cibernetic” (Information-Age Terrorism), respectiv „război cibernetic” (NetWar) ca o nouă formă de conflict.
Totuși, cel mai cunoscut aspect legat de numele corporației RAND rămâne scandalul dosarelor Pentagonului (Pentagon Papers) ce a făcut înconjurul lumii în anii ’60-’70. Daniel Ellsberg, în calitate de analist RAND, a transmis presei raportul clasificat pe care l-a redactat pentru Pentagon, însumând 7000 de pagini, privind implicarea militară a SUA în Vietnam. Deși publicarea în 1971 a documentelor dezvăluite – aşa-zisele Pentagon Papers – ar fi contribuit la scurtarea războiului din Vietnam, Ellsberg a fost inculpat pentru spionaj, declarat „cel mai periculos om din America”, fiind pasibil iniţial de până la 115 ani de închisoare, dar procesul s-a încheiat în 1973 cu respingerea tuturor acuzaţiilor împotriva sa. Abia începând 2011, opinia publică are acces la conținutul desecretizat și complet al Dosarelor Pentagonului (48 de volume, 7000 pagini), consultabile online pe pagina Arhivelor Naționale Americane, respectiv în colecția Arhivelor de Securitate Națională – platformă administrată de Universitatea George Washington.
Cazul a stat la baza a numeroase producții cinematografice și a inspirat-o pe autoarea Hannah Arendt să scrie eseul Despre minciuna în politică pentru a examina formele de decepție politico-diplomatică, problema credibilităţii guvernamentale, utilizarea – ca mijloc de legitimare şi de atingere a scopurilor politice – a înşelătoriei deliberate, despre „angajarea la falsitate” a administraţiei politice prin minciuna organizată la cele mai înalte nivele decizionale.
