Revolta magistratilor din intreaga tara a generat consecinte nebanuite, unele, inclusiv in interiorul propriei branse.
Desi majoritatea judecatorilor si procurorilor au protestat public, sub diverse forme, afisandu-si nemultumirea fata de modificarile legislative impuse de guvernul PSD, au existat si confrati de-ai lor care au avut alta pozitionare.
Printr-o scrisoare deschisa adresata CSM, un numar de 30 de presedinti si vicepresedinti de tribunale judetene infiereaza activitatea majoritatii colegilor lor acuzandu-i ca protesteaza ilegal, ca au intrerupt activitatea fara respectarea legii, criticand totodata activitatea publica a judecatorului Cristi Danilet, precum si intentia acestuia de-a merge la Bruxelles alaturi de alti 40 de colegi de-ai domniei sale, pentru a se intalni cu oficialitati ale Uniunii Europene.
Pe aceasta lista, in calitate de semnatar, este si doamna judecator Adriana Stoicescu, presedintele Tribunalului Timis.
Domnia sa este cunoscuta in spatiul public datorita postarilor sale “virale”, precum si prin prezenta in prime time-ul televiziunilor aflate in proprietatea unor condamnati penali notorii.
Desi a criticat alaturi de alti sefi de tribunale lipsa de cumpatare in exprimarea unor pareri si opinii in public (“Coborarea judecatorului in agora si participarea acestuia la adunari publice in care exista riscul deja dovedit al confiscarii acestora de catre diverse persoane cu orientari politice manifeste, nu poate avea decat consecinte extrem de grave asupra ideii de justitie, in intelesul ei fundamental”), domnia sa a fost exponentul de baza al propagandei sustinute de media detinuta de condamnatii penali.
Apoi, prin pozitionarile pe Facebook, nu s-a dat inapoi in a folosi un limbaj total inadecvat unui judecator, „viermi, vipere, hiene”, apelative adresate colegilor ei procurori si judecatori.
De fapt, ce s-a intamplat, incepand cu 2016, moment in care viziunea doamnei judecator Stoicescu pare sa se fi schimbat?
Daca pana atunci era perceputa ca un magistrat decis sa lupte cu coruptia, dintr-o data pozitionarile sale s-au orientat catre sustinerea regimului corupt si a deciziilor acestuia de supunere a justitiei independente.
In 2016, DNA Timis deschide un dosar de urmarire pe numele unui politist de frontiera foarte influent, delegat la DIICOT sa desfasoare acte de urmarire penala.
Suspiciunea era de coruptie, mita si trafic de influenta in vederea influentarii unor procurori si judecatori spre a da solutionari pozitive in dosarele unor urmariti penali.
Numele politistului este Nicu Fiat Mihaitoaia si, intamplator sau nu, la vremea aceea, iubitul doamnei judecator Adriana Stoicescu.
DNA solicita si primeste mandat de la un judecator de la Tribunalul Timis sa intercepteze convorbirile telefonice ale suspectului, in baza unui dosar consistent.
Interceptarile telefonice au relevat relatia sentimentala dintre doamna judecator si politist prin nenumaratele discutii dintre cei doi, dar nu si dovezi din care sa reiese o eventuala conexiune infractionala.
Dosarul si-a urmat drumul si in urma unor marturii ale altor amante ale suspectului, acesta a fost prins in flagrant luand mita.
A fost arestat si apoi judecat, mai intai in prima instanta la Timisoara si apoi la Curtea de Apel din Alba Iulia.
De-a lungul procesului de la Timisoara, spun sursele, au existat presiuni mari la adresa judecatoarei care a judecat cazul.
Din acest motiv, dosarul a fost mutat la Alba Iulia, unde instanta, in urma a numai putin de trei amanari, a dat verdictul de condamnare la 6 ani inchisoare cu executare inculpatului Nicu Fiat Mihaitoaia.
Iubitul doamnei judecator Adriana Stoicescu, insa, s-a sustras pedepsei si a fugit, fiind acum, alaturi de alti fugari ai tarii, dat in urmarire internationala.
Furia doamnei judecator a aparut odata cu incriminarea iubitului, acesta, spun sursele, avand o influenta foarte mare asupra sa.
Procurorii DNA Timis au devenit din acel moment tinte, fiind acuzati ca o urmaresc peste tot.
Astfel, cauzele venite de la DNA Timis, din acel moment, au fost boicotate si intarziate, in deficitul sigurantei publice si a justitiei.
Acel mecanism sensibil care presupunea colaborarea intre cele doua institutii judiciare s-a gripat, spre beneficiul infractorilor.
Intrebarile care raman in urma acestui caz ar fi:
Cine sunt judecatorii si procurorii ce urmau sa fie spaguiti de politistul dandy?
Cum a putut doamna judecator, zeita nevinovata a justitiei, sa fie alaturi de un infractor care a fost dovedit de instanta a fi extrem de periculos?
De ce a ales doamna judecator aceasta cale, de a fi goarna propagandei media aflate in proprietatea unor infractori dovediti?
Are vreun interes direct doamna judecator in modificarile legilor justiţiei, in sensul anularii unor pedepse, de genul celei primite de fostul iubit al domniei sale?
Aceste intrebari si altele ar putea avea raspuns, desigur, doar daca justitia e independenta.
Şi transparenta.